marți, 7 noiembrie 2017

Amurg de toamnă




Ajut lumina să traverseze grădina
obosită
se împiedica în rugii de mure,
timpul se internează în crizanteme
fugit din orologiile gărilor sure.


Mă prefac că nu îmi amintesc
iambii mei stângaci
unde o femeie uitarea o degustă
ca toamna în dorința ei de-a demola
să nu-i descoasă tivul de la fustă.

Deasupra o pasăre albă cu gânduri de ducă
desenează
cu săpun cuiburi de aer imense,
vreau să văd cum tresare sufletul meu
între ierburile care lent se usucă.